Ştiţi filmele acelea când un tip pirpiriu vrea să pară un adevărat macho şi sfârşeşte în ridicol? Sau adolescentul timid care vrea să impresioneze o fată şi face nu ştiu ce boacănă?
Ei bine, am revăzut o scenă din acest gen de filme, miercuri, când cu elan şi duritate studiate, Emil Boc a anunţat ţara: „Gata cu golăneala si cu abuzul pe banul public!”.
Este ridicol. Premierul Emil Boc şi coaliţia PSD-PDL nu s-au luptat cu „golăniile”, ci au patronat „marea golăneală”.
Cum se cheamă sutele de mii de euro din banul public făcuţi cadou de Monica Iacob Ridzi unor firme de apartament, dacă nu o „mare golăneală”?
Dar zecile de mii de euro pentru perdele doamnei Udrea?
Nu este o „mare golăneală” ca în an de criză să introduci impozitul forfetar, care a închis peste 100.000 de mii de firme?
Dar să dai afară oameni fără măcar să faci un minim calcul economic şi să declari senin că vei mai da alţi oameni afară, dacă măsurile de acum nu sunt de ajuns?
În fine, nu e o „mare golăneală” să amanetezi viitorul României pentru un an de linişte electorală, să nu ai nici după 8 luni de zile o strategie anti-criză şi să execuţi orbeşte ordinele FMI?
 
Vă las pe voi să răspundeţi.

P.S. Termenul de „golani” a făcut istorie în spaţiul public, fiind lansat de un mentor de suflet al lui Traian Băsescu şi Emil Boc. Sincer, consider că termenul de „golăneală” este un barbarism şi a fost folosit de premier exact după tiparul din filme: „tipul pirpiriu care vrea să pară macho”. Dacă ar fi să vorbim însă pentru ca şi domnul Boc să înţeleagă, ceea ce a făcut el în ultimele 8 luni se cheamă „marea golăneală”. 
Emil Boc mai trebuie să înţeleagă că nu trăieşte în filme, ci în România reală, unde efectele bâlbâielilor continue ale guvernării sunt simţite de milioane de români. Dar vorba aceea, atât timp cât criza nu îi afectează pe cei de la PDL şi PSD, restul românilor nu au decât să se descurce.