În urmă cu aproximativ 6 luni, am spus la investirea guvernului Boc că depinde de noi dacă vom trece peste criza economică cu bine sau dacă vom plăti cu vârf şi îndesat costurile crizei. Depinde de noi dacă vom reuşi să pregătim economia pentru a lua printre primii startul în perioada de creştere ce va urma crizei sau dacă vom ieşi din criză epuizaţi de resurse şi datori vânduţi la FMI.
Acum la 6 luni, pot spune că am ratat şansa pe care am avut-o. Este clar că mergem într-o direcţie greşită, dar este greu să arăţi cu degetul spre cineva. Toţi se fac că muncesc. Ministrul Muncii se luptă cu negocierile pentru legea unică a salarizării, care se va aplica însă din 2021. Ministrul Transporturile se luptă cu proiectele pentru autostrăzi, care vor începe şi ele peste 4-5 ani. Ministrului Educaţiei se luptă să găsească bani pentru a îşi ţine promisiunile pentru profesori, dar nu îi găseşte. Ministrul Turismului a alocat cîteva sute de milioane pentru tichete de vacanţă, pe care nimeni nu pare însă a le folosi. Până şi ministrul Tineretului a organizat nişte petreceri de 2 mai; chiar dacă organizatorii au fost 2 firme, care aveau sediul în acelaşi apartament şi care de fapt nu au plătit pentru eveniment, pentru că banii au fost daţi de o televiziune particulară. 
Am avut un guvern care a urmat strategia “spray and pray”. În termeni neaoşi: “Acţionaţi, acţionaţi că ceva, ceva tot o ieşi bine”. Problema este că aproape toate măsurile au avut alte efecte, decât cele intenţionate iniţial. 
Rezultatul a fost un ghiveci de guvernare. Dacă Guvernul ar fi fost un bucătar, atunci rezultatul eforturilor din ultimele 6 luni este … un ghiveci. “Bucătarul” a aruncat în oală:
• Una bucată de acord cu FMI, care ne face datori vânduţi.
• Una bucată de impozit forfetar, al cărui rezultat este că mii de firme şi-au închis porţile.
• Câteva legături de promisiuni electorale neonorate, culminând cu înjumătăţirea indemnizaţiilor la Bacalaureat pentru profesori, cărora li s-a promis creşterea cu 50% a salariilor.
• Alte ingrediente aruncate la grămadă, pentru a nu lăsa impresia că mâncarea este neconsistentă – cum ar fi legea salarizării unice care pot pune pariu că nu va fi aplicată de acest guvern.  
• Şi pentru a da gust … un mic program intitulat “Prima casă”, pe care toţi miniştrii îl prezintă ca pe un mare succes, deşi nici nu se văd încă efecte consistente; în afară că au crescut preţurile la apartamentele care până mai ieri erau mai ieftine. 
După ce a aruncat ingredientele în oală, guvernul Boc a amestecat bine şi a ieşit … un ghiveci. Pe care ni-l servesc acum în fiecare zi la televizor, susţinând că este somon file.  

P.S. Este de ajuns să ne uităm la semnalele venite din economie: salariul mediu a scăzut în mai, 3 din 7 firme s-au închis, din ce în ce mai români nu îşi pot plăti creditele. Ceea ce nu înţelege acest guvern este că nu te poţi lupta cu o criză economică anunţând un pomelnic de măsuri. Acum câteva zile, premierul Boc a anunţat, pocnind de mîndrie proletară, că şi-a îndeplinit planul pe 6 luni. Au fost luate nu 1-2 măsuri anti-criză, ci numai puţin de 32 de măsuri. 32 de psuedo-măsuri, chiar şi 100 de pseudo-măsuri dau zero barat, dacă nu urmăresc o strategie economică, care să ofere predictibilitate şi siguranţă. Guvernul Boc nu are însă nici acum această strategie. Guvernul Boc a rămas la stadiul lunii decembrie, când vorbea despre „asigurarea condiţiilor necesare", „armonizarea funcţională", „creşterea eficacităţii", „preluarea treptată", „eficientizarea structurilor", „reorganizarea activităţii", „creşterea rolului". Lipseşte numai celebra „meandrele concretului şi sinergia faptului", că în rest sunt prezenţi toţi termenii al căror rol este să ascundă faptul că guvernanţii nu au nici cea mai vagă idee care este drumul spre ieşirea din criză.